Monologul sufletului..

      Se intampla intr-o zi,cand totul arata altfel de cat iti imaginai,
 Ca ea priveste ,cu ochii largi,dar sufletul isi aminteste ce in urma tot lasai...
 Se intampla intr-o zi cand el,e prins in sine de mult soare si mult bine,
 Cand ochii isi aveau culoare,iar in inima-i crestea bataia...
      Intr-o zi se naste o stea,iar de jos cei doi,zambind,ii dau un nume,
 Plini de dragoste si multa iubire,cand atingerile te trimit in a ei lume...
 Cand fluturii se inmultesc in fiecare zi de-a lor...
 Ei traiesc intens ,iubirea se traieste pana-n zori.

      Si vine ziua cand norii se aduna fara a se risipi vreunul,
 Totul se-noreaza si din 2 ...devine 1..
 Cand steaua paraseste cerul si totul se ruineaza,
 Iar pe fata lor picura cu multa tristete,
 Tot ce-a fost,a ramas nimic din frumusete...
 El,cu riscul de a nu se-ntampla din nou,
 Ar vrea sa ii stearga tot din mintea ei si sa o scoata din "depou"..
 Sa-si reaprinda lumina-n ochii ei si din nou sa o iubeasca..
 Si dor de inima lui sa primeasca.